Articolul este redactat de un corespondent la Moscova al ziarului, care menţionează declaraţiile lui Dmitri Rogozin, ambasadorul Rusiei la NATO. Conform "The Telegraph", acesta spune: "Cum poţi să stai calm când infrastructura militară americană ajunge la Marea Neagră". Rogozin mai afirmă că oficialii de la Kremlin sunt "profund dezamăgiţi" de faptul că SUA nu au consultat Moscova înainte de a face respectivele solicitări României.

Prin vocea ministrului de Externe rus, Sergey Lavrov, Kremlinul se declară surprins de hotărârea luată de Obama prin care România a fost chemată să găzduiască rachete de interceptare de tip SM-3, pretextul fiind ameninţare pe care o reprezintă Iranul, iar vineri, Serghei Lavrov a declarat că a cerut o explicaţie "exhaustivă" de la Washington.

Negocierile privind armanetul nuclear, în aer

Conform "The Telegraph", Lavrov a afirmat că în aceste condiţii "este imposibil să discuţi serios despre reducerea armamentului nuclear, când se dezvoltă sistemele defensive, nucleare, în imediata vecinătăte a graniţelor Rusiei". Dezacordul evident între SUA şi Rusia vine, noteaza "The Telegraph", în condiţiile în care se află în curs de negociete un tratat pentru reducerea drastică a arsenalele nucleare. Iar, Serghei Ivanov, adjunctul premierului Vladimir Putin, a precizat că măsura extinderii scutului antrirachetă, în România, va complica discuţiile între SUA şi Rusia.






Rachetele din România enervează

Experţi militari, citaţi de "The Telegraph", avertizează că rachetele de interceptare care vor fi instalate în România ar putea fi uşor modernizate, şi ar putea reprezenta o ameninţare la adresa Kremlinului. Afirmaţia aparţine colonelului Igor Korotchenko, editor al revistei "Russia's National Defence", care a cerut Kremlinului să riposteze. "Rusia ar trebui să prevină oficial România, că dacă acceptă pe teritoriul ei elemnete ale scutului anti-rachetă american, acestea vor fi privite, de Rusia ca obiective care pot face obiectul unui atac legitim din partea Rusiei".

NATO vrea extindere

Ieri, scrie "The Telegraph", secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat că Alianţa ar trebui să dezvolte legături mai strânse cu China, India, Pakistan şi Rusia, în probleme care privesc securitatea globală. "De ce ar fi rău dacă ţări precum China, India, Pakistan şi alele, ar dezvolta legături mai strânse cu NATO? Cred că ar fi un beneficiu, iar NATO ar putea fi locul în care opiniile, preocupările şi bunele practici în materie de securitate să fie împărtăşite la nivel mondial", a afirmat acesta.

În replică la aceste declaraţii optimiste, Konstantin Kosachev, preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma de Stat, a reacţionat cu scepticism, atrăgând atenţia secretarului general NATO, că Rusia nu a fost consultată în nici una din deciziile Alianţei.

Lavrov: OSCE un apendice al NATO

În ediţia de azi a cotidianului "Moscow Times", minstrul de externe rus afirmă că "sistemele de securitate ale Europei sunt ineficiente şi depăşite". Declaraţia a fost făcută de Sergey Lavrov, în discursul său de la conferinţa de securitate care se desfăşoară la München. Lavrov a mai spus că "Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a devenit un sistem atrofiat, iar rolul său a fost redus la sprijinirea politicii de extindere a NATO, ceea înseamnă păstrarea liniilor d ediviziune a Europei, şi mutarea acestor linii cât mai la est".

"Moscow Times" noteză că declaraţiile "surpriză" făcute de preşedintelui Traian Băsescu, joi, cu referire la scutul antirachetă american, ar putea să reînnoiască frustrările Moscovei faţă de Washington, în contextul extinderii capacităţilor de apărare, până la Marea Neagă.

Predoiu: România s-a consultat cu aliaţii
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, sâmbătă, la postul public de televiziune, că România s-a consultat cu aliaţii din NATO, cât şi cu terţe state referitor la amplasarea pe teritoriul ţării noastre a elementelor cpmponente ale scutului antirachetă american.

"În acest demers s-a dat dovadă de maximă transparenţă de către SUA. Au existat consultări între aliaţi cât şi cu terţe state care s-ar putea simţii îngrijorate de o astfel de strategie. Măsura reprezintă, un plus în politica de securitate pentru România şi un plus în relaţia de parteneriat strategic cu SUA. Între România şi SUA sunt 130 de ani de relaţii diplomatice. Cred că pe termen lung un plus de securitate pentru România poate să însemne un plus de stabilitate şi un plus de siguranţă, certitudine, în perspectiva dezvoltării democratice" a afirmat Predoiu, care a făcut toate aceste afirmaţii ca urmare a faptului că a deţinut portofoliul de şef al diplomaţiei în perioada octombrie-decembrie 2009.


CITIŢI ŞI:

Avem scut antirachetă de miliarde de dolari. Cine plăteşte?| VIDEO

România, invitată să participe la scutul antirachetă

Scutul antirachetă din România vizează Iranul

Moscova aşteaptă explicaţii de la Washington