Însă, indiferent de gravitatea situaţiei, nimeni nu-şi face griji prea mari aici, susţine consulul român de la Salonic, într-un interviu neconvenţional acordat EVZ. Realitatea se vede aşa: locuitorii s-au obişnuit cu un stat tolerant, care ˝îi lasă pe oameni liberi˝, aşa cum ne-a povestit unul dintre românii stabiliţi în Grecia de ani buni.

˝Statul nu pune presiune pe cetăţeni. De când sunt aici nu am văzut niciun control de la garda financiară sau altă instituţie asemănătoare. Eu, de exemplu, sunt dator la casele de asigurări, dar nu-i nicio problemă˝, mărturiseşte Petrică Banea, inginer de meserie, care deţine un atelier de cercetare în mecanică şi tehnică în Katerini, unde este şi preşedintele Asociaţiei Românilor. În rest, grecii, ca şi românii, sunt optimişti – găseşte statul o soluţie.

OPTICA DIPLOMATULUI

Cum se vede criza din consulat

Românii simpli, care muncesc în agricultură şi industrie au încă locurile de muncă asigurate - grecii preferă să stea degeaba decât să se apuce de aşa ceva, chiar şi în perioada asta, spune consulul României la Salonic, Dumitru Hriţuleac. După patru ani petrecuţi în Grecia, el a învăţat că poliţiştii greci sunt înţelegători cu localnicii care încalcă regulile de circulaţie, dar nemiloşi cu străinii şi că, indiferent de gravitatea situaţiei, nimeni nu-şi face griji cu privire la ziua de mâine. Nici măcar cerşetorii, care stau bine-mersi la hotel.

EVZ: Cum au reacţionat grecii în faţa crizei economice?
Dumitru Hriţuleac: Aici există o cultură consumistă, care-i invită pe oameni să cheltuiască. Nici n-a apucat grecul să înceapă să plătească ratele la maşină, că deja şi-a schimbat-o. Nu-i vezi decât cu produse de firmă. Veţi vedea că preţurile din Grecia sunt mai mari decât în Europa. Grecul să-şi pună problema ce va face mâine? Mă îndoiesc. Că este o criză, se va vedea, dacă nu anul acesta, sigur anul viitor.

Câţi români sunt în zona Salonicului?
Nu există o cifră oficială, dar noi estimăm că sunt în jur de 5.000 de persoane.

Cu ce se ocupă?
Sunt unii bine situaţi, veniţi înainte de 90, care au cerut azil politic sau s-au căsătorit cu greci. Pe de altă parte, sunt cei care au venit cu migraţia economică după ’90. Între timp şi-au reglementat şederea, mulţi chiar înainte de intrarea în Uniunea Europeană. În Asiros, de exemplu, localitate la 12 kilometri de Salonic, este o comunitate cu oameni veniţi dintr-un sat din apropierea Bacăului. Oamenii aceştia îmi povesteau că veneau prin fosta Iugoslavie, treceau munţii şi erau arestaţi. Au făcut închisoare şi acum s-au stabilit în comuna asta. Sunt vreo 20-30 de familii, oameni corecţi, care îşi văd de jobul lor, nu crează probleme. Majoritatea sunt şoferi sau lucrători în fabrică.

Sunt domenii care au fost mai atractive pentru români?
Da, construcţiile, agricultura… Se construieşte mult, dar mai puţin ca în anii trecuţi. Nu mai sunt lucrările de pe vremuri, complexuri imobiliare, hoteliere. Din statisticile lor, sunt 60.000 de locuinţe construite şi nevândute în Halkidiki.

Este o zonă în care vin mulţi turişti de la noi…
În ultimii ani, turiştii din România, Bulgaria, Rusia şi Ungaria au salvat turismul din nordul Greciei. Germanii, englezii, francezii – care veneau pe vremuri – nu mai vin aproape deloc.

Sunt grevele ceva obişnuit în această zonă?
Sunt zone în nordul Greciei unde şomajul ajunge la 30%. În general, toamna începeau mişcările de stradă – anul acesta au fost alegeri şi au fost sărite. La aceste manifestări se asociază diverse curente politice. Astfel de greve, cu blocarea frontierei, ca acum, au fost şi anul trecut. Întâi au fost transportatorii, care au blocat frontiera. După ce li s-au satisfăcut cererile, au început agricultorii. Anul trecut au găsit 500 de milioane de euro pentru agricultori. Anul acesta…

SUPRAVIEŢUIRE GARANTATĂ

˝În Grecia, cine ajunge să lucreze la stat e un om realizat˝

Dată fiind efervescenţa construcţiilor, care se observă cu ochiul liber, aţi spune că recesiunea economică a afectat mai puţin Grecia decât alte state…
Deloc. Ceea ce se spune, despre raportările false către Uniunea Europeană, e real şi nu e prima oară când se întâmplă. Noul premier se aştepta la aşa ceva. În plus, este o guvernare de stânga, faţă de cea anterioară, de dreapta. Şi, atunci când există o alternanţă, se descoperă ce-a făcut unul, ce-a făcut celălalt. Ei credeau că vor reuşi să stabilească nişte echilibre macroeconomice.

Ce se întâmpla însă cu oamenii în viaţa de zi cu zi?
Toate asociaţiile comerciale din nordul Greciei, toţi comercianţii ţipau şi urlau. Un arhitect român care lucrează în domeniul construcţiilor civile îmi povestea că a scăzut activitatea la jumătate. La autorizaţiile pentru construcţii era o nebunie. Iar acum, când se duce la ghişee, este gol.

Cum se explică faptul că, deşi veniturile au scăzut, magazinele şi cafenelele sunt pline, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat?
Nu ştiu. Probabil că au surse alternative de venit din turism, din comerţ. Să vă dau un exemplu: Panorama e un cartier rezidenţial în Salonic. Mi se întâmpla adesea, când plecam de la consulat, la vremea prânzului, să văd foarte multe maşini parcate în faţa caselor. Mă întrebam ‘ei oare nu muncesc?’. S-a făcut schimbarea de guvern, au venit socialiştii la putere, şi am constatat că au plecat. Deci pleacă ai noştri, vin ai noştri – erau cei de la Noua Democraţie, fostul partid de guvernare, aveau funcţionărimea lor de stat, care nu călca pe la serviciu. S-a schimbat puterea, au început să plece oamenii la serviciu de dimineaţă.

Înseamnă că şi ei, ca şi noi, au un sistem birocratic stufos.
Suntem în Balcani, iar ei sunt mai balcanici ca noi. Aici, în Grecia, cine ajunge să lucreze la stat e un om realizat, nu-şi mai doreşte altceva. La patron e ca la noi. La stat te apără sindicatul, ai program de opt ore. Femeile, de exemplu, ieşeau la pensie la 50 de ani. Acum le-a mărit la 55 de ani şi sunt discuţii să ajungă la 60.

“Grecii nu se bagă la muncile grele”

Aţi descoperit schimbări în situaţia financiară a românilor de aici, pe fondul crizei?
Muncile pe care le fac majoritatea românilor de aici sunt munci grele, în industrie, în agricultură, la care grecul nu se bagă. El preferă să stea. N-am auzit mulţi care să se plângă că nu mai au de lucru. Cei care sunt arhitecţi, profesori, cu o situaţie mult mai bună, constată că au venituri mai mici cu 30-50%. Sunt probleme cu achitarea creditelor la bănci. Dar asta se întâmplă la pătura superioară.

Sunt şi români certaţi cu legea?
Veţi constata şi voi o prezenţă numeroasă a cerşetorilor de etnie cunoscută. Asta din 2007. Anul ăsta ceva mai puţin, dar anul trecut, mai ales vara, nu exista intersecţie în care să nu găseşti cerşetori români. Deschideam geamul, îi întrebam cum îi cheamă şi le dădeam 50 de cenţi. Cerşetorii noştri stau la hotel. Sunt unele în zona gării, cu toaleta la capătul culoarului. Zece euro pe noapte. Într-o cameră stă el, mama, soţia, unul sau doi-trei copii. Vorbind despre fenomenul infracţional, albanezii sunt pe primul loc şi românii pe al doilea. Sigur, ei sunt 8 milioane, noi 21, dar nu e o bucurie.

Ce infracţiuni fac?
Avem acum un cetăţean, Ghiţă Marin, la care mergem la puşcărie cel puţin o dată pe lună. Zicea că l-au judecat şi l-au încadrat la tâlhărie, nu la furt. I s-a întâmplat să fure un poliţist. Neşansa lui, l-au arestat, el a returnat banii pe loc şi când i-au făcut actele, nu l-au trecut la furt, ci la tâlhărie – opt ani, faţă de trei ani. Aşa a ajuns la puşcărie pentru tâlhărie. mă sună şi spune că am datoria să apăr un cetăţean. Şi-i spun ‘te-au făcut tâlhar?’, ‘Da…’, ‘Şi matale nu eşti decât hoţ’, ‘Da, dar îmi pare rău că am furat’. I-am spus că nu pot interveni la judecător şi trebuie discutat cu avocatul.

Ce se întâmplă în astfel de cazuri?
Intră un întreg mecanism. Cum îl aperi pe cetăţeanul român în străinătate? Că îl aperi pe cel de bună credinţă, căruia i s-a întâmplat un necaz. De exemplu, un profesor român venit în concediu a lovit un pieton. Legea spune că, în acest caz, e reţinut până a doua zi, când se prezintă judecătorului de instrucţie. S-au prezentat actele, n-a fost vina lui, victima nu murise, profesorul nu avea alcoolemie. L-au eliberat, dar au fixat procesul peste un an. Aici, de la o şedinţă judecătorească la alta, termenele sunt de opt luni, zece luni. I-am spus să se ducă în vacanţă. Eu nu-l pot ajuta direct, dar îi recomand un avocat, un traducător.

ETICHETA

Poliţia percheziţionează maşinile românilor, în căutarea detectoarelor de radar   

E greu să fii străin în Grecia?
Pentru greci, un străin e bun dacă vine şi-şi cheltuieşte banii. Dacă eşti american, nu eşti binevenit să cumperi o vilă aici. Dacă eşti englezoaică, nu e bine să te măriţi cu un grec. Sunt foarte autarhici, partriarhali. Din cauza asta au o repulsie faţă de străini. Sunt şi oameni cultivaţi, dar majoritatea populaţiei e la un nivel primitiv. În 2007, o statistică grecească spunea că 60% din populaţia elenă considera că grecii sunt cei mai deştepţi din lume. Poate şi la noi se găsesc vreo 10%, dar la ei erau 60%. Am rugat un prieten grec să-mi explice acest fenomen, iar el m-a întrebat ‘cine a câştigat Campionatul European de Fotbal, cel de Baschet, cine a câştigat Eurovisionul, cine a organizat ultima Olimpiadă?’.

Ce părere au grecii despre români?
O să constataţi că, după ce spui că eşti român, te privesc puţin cu suspiciune. În ultima perioadă, poliţiştii opresc maşini cu numere româneşti, să caute detectoare de radar. Fac uneori percheziţie şi la maşină, se uită în torpedou, în portbagaj. Amenda e de 200 de euro, sau 100 de euro plătibili în 48 de ore. Ceva mai complicat este pentru cei care parchează în locuri interzise, pentru că li se ridică plăcuţele de înmatriculare şi, chiar după ce plătesc amenda, de 80 de euro, e greu să le obţină. Legea prevede că se reţin pentru 10 zile, dar omul trebuie să plece acasă şi atunci vine la consulat să-l ajutăm.



CORESPONDENŢĂ DIN SALONIC

CITIŢI ŞI:

Grecia, o lecţie utilă pentru România

Lecţia Greciei: cum ajunge o ţară în faliment

Liber la graniţa Greciei cu Bulgaria

ragedia greacă ameninţă cu un bis în România | MULTIMEDIA